

Djasabra anochi 8 di yüni 1929 entre kuartu pasá di nuebe i mitar di dies, dos trùk ku mas òf ménos 45 hende a pasa duru den stat i drenta e porta habri di “Waterfort”. Un di e trùknan yena ku Venesolano, a wòrdu para pa motibu ku a dal kontra e motosaikel di e komandante di brigada, Vaas.
Ora esaki a sosodé, e Venesolanonan armá ku machete i dos arma di kandela outomátiko, a bula for di e trùk, mata Vaas i herida 2 polis Surinameo. Mesora un di dos grupo a drenta e sala komedor, kaminda nan a dal sargento Marcusse riba kabes, pa kual e a bin fayesé siguiente dia. E di tres grupo a bai na e dormitorio. Urbina tabata sa e kaminda bon, ya ku na 1928 e a studia e situashon bon. Parti den tur e departamentunan den e fòrti, ta tin 26 polis i 9 militar. Nan a trata di bringa, pero e grupo tabata superior. Mientrastantu, un otro grupo a drenta e mangasina di munishon i a hòrta arma i munishon.
Banda di Vaas i Marcusse, brigadir van Zuilen tambe a bin fayesé i 3 militar i 3 sivil a wòrdu herida.Kapitan Borren a bai serka gobernador i avis’é pa laga Urbina bai mas pronto posibel pa asina evitá ku Urbina lo hasi sakeo i sende e refineria na kandela. Su argumentashon tabata ku no tin arma ni munishon i e trupanan ta dividí i e peliger ta muchu grandi pa riska algu.
Pa mitar di diesdos, Urbina ku kapitan Borren mas 4 miembro armá di e gen i un intérprete, a bishita gobernador. E intérprete a bisa ku Urbina no ke hasi uso di e barku Hulandes kual Gobernador a ofresé pero e ke hasi uso di e barku Maracaibo di e liña aleman “D-Line”. Urbina a eksigí tur koperashon pa asina e no kima e refineria. Gobernador Fruytier a ofresé tur koperashon i a manda un mandato pa no tira mas riba e Venesolanonan.
Algu despues di 12 or, Maracaibo a Sali haf, despues ku nan a menasa e mekániko di brùg Emma pa habri esaki. Pa evitá ku nan lo tira riba e barku, Urbina a bai ku Fruytier, Borren i 3 militar ku nan a kue presu.
Na kosta di Venezuela a baha e boto nan di reskate i Venesolanonan a subi tera. Urbina a duna òrdu pa mata e rehennan. Machado a prohibí esaki komo e no a mira nesesidat den esaki komo e plan a logra.
Ya djadumingu 23 di yüni 1929, ni 3 siman despues di e atake di Urbina, señor Carlos Winkel, mas konosí komo shon Kai, a tene un reunion riba su tereno di tènis na Vila Maria, kaminda kasi 200 hende a bini na su yamada, i a lanta e organisashon “Vrijwilligers Korps Curaçao”, ku a pone kada un siudadano realisá su deber pa aportá i duna sosten na e organisashon aki.
E statutonan i reglamentunan di "Vrijwilligers Korps Curacao" wòrdu krea lihe i ya dia 18 di desember 1929 nan a wòrdu aproba dor di gobiernu bou di number 1279. VKC, manera tur hende a kuminsá yama e kuerpo, a bira parti di e kuerpo militar den e kolonia “Curaçao en Onderhorigen”, manera tabata yama Antia e tempu ei.
For di 1929, VKC a hunga un rol importante durante di dos gera mundial, krisis di Cuba-Merka kuminsamentu añanan 60, durante e welga grandi di 30 di mei 1969, yuda kuerpo militar ora di orkan (St. Maarten) i sostene polis ora esaki ta nesesario.